ADN-ul antic arată cum un virus de la găini a evoluat pentru a fi mai mortal

O echipă internațională de oameni de știință condusă de geneticieni și biologi ai bolilor, de la Universitatea Oxford (Anglia) și LMU München (Germania) a utilizat ADN-ul antic pentru a urmări evoluția virusului bolii Marek (MDV). Acest virus de la găini provoacă infecții fatale la puii nevaccinați și generează costuri de peste 1 miliard de dolari în industria avicolă.

Concluziile, publicate în jurnalul Science, arată modul în care virusurile evoluează pentru a deveni mai virulente și ar putea duce la dezvoltarea de modalități mai eficiente de tratament a infecțiilor virale.

• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

Echipa, care include arheologi și biologi, a recuperat și reconstruit secvențe antice de MDV din pui arheologici care acoperă ultimii 1.000 de ani. Comparând genomurile virale derivate atât din păsările moderne, cât și din cele antice, au reușit să identifice modificările genetice responsabile pentru creșterea virulenței acestui virus de la găini.

Iată cum un virus de la găini a devenit mai mortal de-a lungul timpului

Bazându-se pe secvențele genetice antice, oamenii de știință au reușit și să readucă la viață procese biologice antice folosind analize celulare, demonstrând astfel că tulpinile antice erau semnificativ mai blânde decât echivalentele lor moderne.

Această descoperire nu numai că aduce lumină asupra istoriei evoluției MDV, dar și promite dezvoltarea de terapii mai eficiente împotriva acestei boli avicole devastatoare, notează Phys.org.

Acest nou studiu se bazează pe ADN-ul izolat din oasele de pui descoperite în 140 de situri arheologice din Europa și Orientul Apropiat. Aceste genomuri antice au dezvăluit că MDV era răspândit în rândul puilor europeni cu cel puțin 1.000 de ani înainte ca boala să fie descrisă pentru prima dată, în 1907. Acest lucru subliniază importanța conservării resturilor arheologice, mai ales dat fiind potențialul lor de a oferi înțelegeri valoroase asupra evoluției virulenței.

Cum a evoluat virusul?

La început, această boală provoca doar simptome ușoare la puii mai în vârstă. Pe măsură ce consumul de carne de pui a crescut semnificativ în anii 1950 și 1960, MDV a continuat să evolueze și să devină tot mai agresiv, în ciuda dezvoltării mai multor vaccinuri.

„Descoperirile noastre nu dezvăluie doar istoria evolutivă a Virusului Bolii Marek, ci și oferă o bază pentru a îmbunătăți înțelegerea noastră actuală a virulenței patogenilor. Prin combinarea tehnicilor de ADN antic cu genomica modernă, am deschis o fereastră către trecut care poate ghida strategiile viitoare de gestionare a bolilor virale”, a declarat dr. Steven Fiddaman, de la Departamentul de Biologie al Universității Oxford.

„Acest studiu subliniază semnificația profundă a materialului biologic conservat în colecțiile arheologice și muzeale, deoarece nu putem anticipa modul în care investigarea lor ar putea avea aplicații transformative în viitor”a declarat profesoara Naomi Sykes, de la Universitatea Exeter (Anglia).

„Am văzut modul în care atenuarea bolilor creează adesea o presiune de selecție care mărește virulența virusului. Capacitatea de a urmări acest proces prin intermediul secvenționării genomurilor virusurilor antice arată cât de dramatic a crescut virulența MDV în ultimul secol”, a spus profesorul Greger Larson, de la Universitatea Oxford.

Vă recomandăm să citiți și:

Când ar trebui să ne îngrijoreze tusea?

„Seifurile Apocalipsei” care păstrează semințe, amintiri sau bacterii pentru viitorul omenirii

Bacteriile au „amintiri” pe care le pot transmite generațiilor următoare

Un studiu descoperă un dezavantaj surprinzător al exercițiilor fizice